Marinescu Galina s. Carahasani fondator al Centrului de artizanat ”Ţărăncuţa” – practică ţesutul şi brodatul confecţionează costume populare. Este cea care a venit cu ideea de a crea un centru meşteşugăresc ,, Ţărăncuţa”. Astăzi mulţi membri ai formaţiilor populare de amatori din regiune se bucură de diversele costume de scenă realizate la „Ţărăncuţa” acum de intri pe aici ai impresia că ai păşit în perioada cînd costumul popular era în vogă. Aceste piese de patrimoniu impresionează prin diversitatea ornamentelor vegetale, puternic stilizate, cât şi cele astrale. Motivele frecvent întâlnite sunt ,,floarea de măr”(rozeta), ,,frunza de vie”, ,,steluţa”, ,,roata”, ,,frunze şi flori”, ,,miez de nucă”, „pomul vieţii”, „soarele”.
Pavel Ţăran s. Cioburciu – creează lucruri deosebit de frumoase din fibre vegetale. Arta acestui migălos lucru pe care îl practică de mulţi ani ţăranul spune că a furato de la meşteri mai în vârstă avînd nevoie de timp mult pentru ca în fine să dea naştere unor lucrări valoroase. Lucrând cu îndemânare atât coşuri de diverse dimensiuni, cât şi piese de mobilier, de la scaune şi mese până la fotolii. Una din inovaţiile meşterului sunt cele cîteva motociclete împletite totalmente din fibre vegetale care au fascinat multă lume la expoziţiile locale şi naţionale.Prestează servicii turisice (cazare în gospodăria sa).
Anton Port s. Popeasca – cine nul cunoaşte pe renumitul cioplitor în lemn de ajungeţi pe moşia satului Popeasca şi de întrebaţi de vri-un localnic despre acest gospodar atunci cu siguranţă veţi auzi doar laude în adresa acestei personalităţi înzestrate de la Dumnezeu cu mâini de aur. Din fiecare bucată de lemn face un obiect de artă cei drept doar după ce aceasta este prelucrată cu multă sîrguinţă şi pasiune . Este nevoie doar de puţină fantezie şi ani grei la rînd pentru a deprinde acest meşteşug. În locuinţa sa el şi- a amenajat un muzeu mic unde îi familiarizează pe cei atraşi de arta cioplitului în lemn cu lucrările sale. Interesante sunt sculpturile naive ale unor personaje din operele literare a limbii române dar şi icoanele şi troiţele meşterului unele dintre care sunt deja instalate la răspântii aducând credinţa în sufletele oamenilor.
Ion Cojocari s. Răscăieți fondator al Studioului artistic ,, Rubin” – Cu toate că fierul pare un material care nu prea se dă modelării. Totuşi acest meşter a ştiut s-ăi afle secretele acestuia modelându-l în diverse forme măcar că acest proces presupune foarte mult efort fizic. Elaborează decoraţiuni de grădină şi de interior diverse suporturi pentru ghiveciurile de flori sau sticlele de vin.
